Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 03
de Ioan Slavici
III.
Iubite amice,
Iar si iar Iti aduc aminte ca gandul meu este sa te ajut a te dumiri asupra timpului In care mi-a fost dat sa-mi petrec viata. N-am deci sa-ti spun decat ceea ce e de neaparata trebuinta, ca sa ajungi la aceasta dumirire.
Daca as mai avea o viata tot atat de lunga ca cea de acum si as petrece-o scriind mereu, tot n-as reusi sa descriu toate faptele cu desavarsire interesante ale magistrilor de la Vacaresti.
E destul Insa sa-ti povestesc cateva dintre "loviturile" lui Carnat, unul dintre cei mai blajini, pentru ca sa ti le Inchipuiesti si pe celelalte.
Carnat e un om Inca tanar, cam de treizeci de ani, scurt, bine legat, sprinten, frumusel si vioi, mare maestru Intr-ale vorbirii si de-o Indrazneala Intr-adevar uimitoare. El a fost un timp oarecare un fel de servitor In redactia ziarului Minerva.
Cand se desfasura In fata Curtii Martiale procesul colonelului Victor Verzea, Carnat s-a prezentat la doamna Verzea cu o scrisoare, In care domnul Radu Rosetti cerea sa i se trimita In toata graba 2000 de lei de care avea neaparata trebuinta pentru Induplecarea
cuiva, pe care nu-l poate numi. Doamna Verzea a dat banii.
Constatandu-se In urma ca domnul Radu Rosetti n-a dat nimanui scrisoare si nici n-a cerut, nici n-a primit cele 2.000 de lei, s-a pornit urmarirea. Carnat a fost prins si adus la Vacaresti, unde am avut In mai multe randuri ocazia de a-l admira cand Isi dadea pe fata indignarea pentru ca e tinut prea mult In preventie din cauza unui fleac de 2.000 de lei, pe care i-a cheltuit In cateva zile. La judecata s-a prezentat In uniforma de ostean cu semne c-a fost ranit de cinci ori pe campul de lupta, nu a tagaduit "lovitura", dar a prezentat-o drept bagatel Intr-un timp cand Filotti si altii fac milioane si a fost osandit la o luna de zile, o Intreaga luna
de zile, iar colonelul a ramas cu paguba.
In timpul petrecut randul acesta la Vacaresti se afla aici si un primar tras de Curtea Martiala In judecata pentru asa-zis comert cu inamicul. Neputandu-se dovedi nimic In sarcina lui, el a fost pus In libertate. Carnat Insa, care-i face mart pe toti comisarii regali, a ispitit cum stie dansul si s-a Incredintat ca primarul Intr-adevar a adunat 60.000 de lei In timpul ocupatiei.
Dupa ce a scapat deci de la Vacaresti, el s-a Imbracat In haine de ofiter, s-a aruncat Intr-un automobil platit din banii colonelului, a pus pe capra pe un tovaras In uniforma de soldat si cu baioneta la pusca, apoi s-a dus la primar, l-a declarat pe acesta arestat din nou - deocamdata la domiciliu, a confiscat cele 60.000 de lei - si p-aci i-a fost drumul. Se zice ca e dus In lunga calatorie prin mai calduroase tari de la miaza-zi.
Din cele multe Inca una frumoasa, care i-a Intemeiat renumele.
In ajunul razboiului, cand cu Inversunatele lupte electorale, Carnat s-a Imbracat cu o ireprosabila eleganta si s-a prezentat cu o scrisoare a Marelui European la Caracal, unde acesta avea multi partizani. Seful Ii vestea pe acestia ca ziua urmatoare are sa vina la Caracal, ca sa tina o mare Intrunire.
"Trebuie sa-i facem o primire vrednica atat de el cat si de caracaleni" - a zis Carnat si, luand asupra sa sarcina de a pune la cale primirea impunatoare, a adunat vreo 3.000 de lei si a spalat putina.
Marele European nu a venit la Caracal, dar a ramas cu porecla Caracaleanul ca” odinioara Scipio cel tanar cu porecla Africanul si Numantinul.
Atat Iti este, asa cred, destul, ca sa ti-l Inchipuiesti pe Carnat, care nu e decat un fel de agregat, un codas, la Inalta Academie de la Vacaresti.
Eu ti l-am prezentat cu toate acestea mai cu deosebire pe el pentru ca e singurul la al carui curs am asistat din Intamplare.
Cei adusi aici fie de la Curtea Martiala, fie de la politie ori de pe la parchet, sunt tinuti peste noapte claie peste gramada Intr-o Incapere din imediata apropiere a asa-zisului loc de comoditate, unde azi e pastrata cuvenita curatenie.
Dimineata Carnat a venit sa-si faca obligata inspectie, ca sa vada care dintre ai lui a mai fost adus la Vacaresti. El a dat peste un oarecare Costica, baiat destul de curatel, care sterpelise
5000 de lei gasiti de politie la dansul.
"Bine, magarule! - Il mustra magistrul scos din sarite. Imi vine sa-ti trag cateva perechi de palme ca sa-ti vajaie urechile trei zile de-a randul. Eu Inteleg sa te prinda. Mare nenorocire nu-i, daca o sa stai cateva luni aici. Banii Insa, ticalosule, banii! Nu stii tu cum li se face vant!? Nu stii cum au sa fie trecuti din mana In mana, Incat nici dracul sa nu le mai poata da de urma. Ptiu! rusine sa-ti fie! De ce mai esti smecher, daca si cea mai proasta dintre caiefe poate sa te descoasa!?"
Eu eram Inchis si nu puteam sa-i vad. Se vede Insa ca erau stransi mai multi Imprejurul magistrului, caci indignatia se dete In cateva voci deosebite pe fata.
"Lasati-ma In pace! - raspunse Costica rau catranit. Caiefele n-au sa ma descoasa pe mine.
Nu m-a simtit nici Fraierul, dar afurisita de iuda m-a dat de gol. ludele, mai, iude daca n-ar fi, toate ar merge bine."
Au urmat apoi vorbe care mie-mi sunau a gol In ureche. Am Inteles numai ca vorba e de felul In care se minte si se simuleaza, In care se ascunde, de statornicia barbateasca In tagaduire, de viclenia cu care urmeaza sa fie amagit judecatorul, un fel de colocviu
improvizat asupra apucaturilor pungasesti.
Am aflat In urma ca Iuda e iscoada, denuntatorul, agentul secret, smecher e operatorul, fraier e hotul de pagubas, iar caiafa (plur. caiefe) e oricare urgisit paznic al dreptatii de la presedintele Inaltei Curti de Casatie pana la cel din urma gardian.
Asupra celorlalti termeni tehnici ai Academiei n-am ajuns, dar nici n-am tinut sa ma dumiresc.
Chiar si daca i-as sti si Intelege Insa nu am nevoie sa mai lungesc vorba. E destula o bucata din coasta unui monstru antediluvian pentru ca zoologul sa-si poata reconstrui Intregul animal: destula Iti este si tie o bucatica de Carnat pentru ca sa te dumiresti asupra Intregii Academii de la Vacaresti, unde, pe langa magistri stabili, ospiteaza din cand In cand si mari celebritati care trec numai pe aici.
E chemat unul fie ca martor, fie In vreo alta calitate la tribunal ori la vreuna dintre Curti: el e adus la Vacaresti, unde sta un timp oarecare. E mutat altul de la cutare penitenciar: el trece prin "etapa" Vacarestilor. Iar altul a evadat si e prins: el e adus la Vacaresti. Vin mereu celebritatile, stau mai mult ori mai putin si pleaca lasand aici cele mai sugestive amintiri.
Cata senzatie! Ce viu interes! Cum alearga ucenicii Insetati de Invatatura, ca sa-i vada, sa li se uite In ochi, sa-i admire, sa aiba mangaierea de a le atinge poala hainei si sa auda o vorba rostita din gura lor. Si se povestesc faptele, li se exalteaza barbatia, sunt Intr-adevar ori Ii socotesc chiar mai presus de Lache, tovarasul lui Babeanu, care bagase spaima In lume.
Avem, iubite amice, afara de istoria generala a omenirii, istoria speciala a filosofiei, istoria literaturii universale, istoria artelor, istoria picturii si a artelor plastice In genere, istoria
muzicii, fel de fel de istorii avem: cea mai interesanta dintre toate istoriile, istoria facatorilor de rele, nu se scrie, ce-i drept, dar se preda cu multe amanunte aici la Vacaresti nu numai
pentru delectarea, ci si pentru Indrumarea celor adunati aici.
Nu-i la Vacaresti compatimire, nu-i iubire de oameni si de aceea nu-i nici curatie, nici rabdare, nici purtare de grija pentru viata sufleteasca a nenorocitilor ce traiesc aici. Teama mi-e ca nu-si bate nimeni capul cu cele ce nu se vad si nu se pipaie, caci "In internis non judicat practor". E destul ca oamenii aceia sa nu evadeze, sa nu se omoare Intre dansii si nici sa nu intre, nici sa nu iasa fara ca sa li se fi facut "formele cuvenite." Ce se va fi
petrecand In sufletele lor, acesta e lucru indiferent Intr-o tara care si-a Inscris In constitutie libertatea constiintei. Putin le pasa ce simt, ce gandesc si de ce fel de Indemnuri sunt stapaniti pacatosii de puscariasi: Isi face fiecare datoria asa cum Il taie capul.
Sunt cu toate acestea ispitit a crede ca inceputul bun s-a facut.
Nu e nevoie sa cunosti parerile filosofilor de la Tales pana la Schopenhauer si sa fii dumirit asupra temeliilor pe care Brahma, Budha, Confucius si Christos au asezat societatea omeneasca, ci e destul sa fi om cu bun simt pentru ca sa-ti dai In cele din urma seama ca curatia e mai presus de curatenie.
Oricare Negoita, care a taiat capul tapului ce nu a tinut seama de curatenia celulelor si a coridoarelor, mai curand ori mai tarziu ajunge sa-l taie capul ca stapanesti puscaria mai usor daca-i tii pe. facatorii de rele sub necurmata priveghere si In lucrare Intinsa, ca sa nu aiba ragaz de a face miselii, Ii deprinzi cu buna randuiala, tii la o parte caprele raioase, nu dai tu Insuti pilda rea, dai buna rasplata celor cu purtari bune si le dai celor Indaratnici pedepse care le sunt Intr-un fel ori Intr-altul binefacatoare.
Vorba e numai sa le lasi oamenilor timp sa se dea cu capul de pereti si sa se dezmeticeasca.
In timpul In care traiesc eu, Insa, toate se schimba de azi pe maine, oamenii sunt mereu mutati de ici colo.
De aceea toate se fac pe apucate, fara de cuvenita pricepere, de mantuiala si pretutindeni dai peste oameni destoinici, dar neispraviti, care Incurca treburile. Si la Vacaresti oameni
adusi aici de ieri, de alaltaieri Invata barbierie pe capul nenorocitilor de puscariasi. Nu ajung Insa sa Invete bine, caci mai curand ori mai tarziu or sa fie aruncati unde nici cu gandul nu
gandesc.
Nu al celor de aici e pacatul, ci al celor de sus care, stapaniti de alte ganduri, sunt cu desavarsire nepasatori si nici nu stiu, nici nu vor sa stie ce se petrece aici.
Alearga politia pe gafaite ca sa-i descopere si sa-i prinda pe facatorii de rele, procurori, judecatori de instructie si Curti de toate instantele muncesc, pe capete, ca sa le dovedeasca vinovatia si sa-i trimita aici; se mai gandeste cineva si ce fac ei aici si cum or sa iasa iar In lume!?
La Intrebarea aceasta nu sunt In stare sa-ti dau raspuns. O sa ti-l dea altii.
Inchisorile mele - Inainte si dupa venirea in regat - 01
Inchisorile mele - Inainte si dupa venirea in regat - 02
Inchisorile mele - La Vat - 01
Inchisorile mele - La Vat - 02
Inchisorile mele - La Vat - 03
Inchisorile mele - La Domnesti - 01
Inchisorile mele - La Domnesti - 02
Inchisorile mele - La Domnesti - 03
Inchisorile mele - La Luvru - 01
Inchisorile mele - La Luvru - 02
Inchisorile mele - La Luvru - 03
Inchisorile mele - La Vacaresti - 01
Inchisorile mele - La Vacaresti - 02
Inchisorile mele - La Vacaresti - 03
Inchisorile mele - La Vacaresti - 04
Inchisorile mele - La Vacaresti - 05
Inchisorile mele - La Hotel Modern - 01
Inchisorile mele - La Hotel Modern - 02
Inchisorile mele - Procesul Ziaristilor - Incheiere
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 01
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 02
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 03
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 04
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 05
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 06
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 07
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 08
Inchisorile mele - Om intre oameni - 01
Inchisorile mele - Om intre oameni - 02
Inchisorile mele - Om intre oameni - 03
Aceasta pagina a fost accesata de 1877 ori.
