Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 06
de Ioan Slavici
VI.
Iubite amice,
Din cele ce ti-am spus pana acum despre viata de la Vacaresti Iti vei fi facut o idee mai mult ori mai putin lamurita si despre starea In care se afla tara.
Multe as mai avea sa-ti spun, dar ma opresc la una singura.
Exista Inca de mult un regulament al Inchisorilor, In care se prescrie cum anume au sa fie tratati cei pedepsiti cu detentie, cu reclusiune ori cu munca silnica. Un articol din acel regulament prevede ca el nu are sa fie aplicat si pentru condamnatii politici. Ramanea deci ca pentru acestia sa se faca un regulament special.
Au trecut Insa zeci si iar zeci de ani fara ca un asemenea regulament special sa fi fost facut.
Condamnatii politici sunt tratati deocamdata dupa bunul plac. Al cui? Al gardianului respectiv - cata vreme nu intervine puternicul "prim". Al "primului" cata vreme nu intervine mai puternicul grefier. Al grefierului cata vreme nu intervine de tot puternicul director. Al directorului cata vreme nu intervine atotputernicul director general. Al directorului acestuia cata vreme nu intervine stapanul tuturora, ministrul. Al ministrului cata vreme nu intervine
cineva care e si mai puternic decat ministrul.
Daca s-ar fi facut regulamentul special, toti puternicii, mai puternicii, de tot puternicii, atotputernicii, ba pana chiar si cei cu putere covarsitoare, aveau mainile legate. Intr-o tara care si-a Inscris In constitutie cele mai largi libertati, nu se poate cere ca cei puternici sa-si lege ei Insisi mainile.
Condamnatii politici sunt deci tratati si azi dupa Imprejurari si dupa fel de fel de consideratii neprevazute In nici un fel de regulament.
Bogdan-Pitesti, bunaoara, nu era condamnat politic, avea cu toate acestea langa spital o odaie Incapatoare, cu doua ferestre, din care se deschidea o frumoasa vedere spre Bucuresti. El se instalase bine si primea la dansul pe cei ce veneau sa-l vada. Era fara Indoiala bine asa, dar rau era ca condamnatii politici nu aveau parte de aceeasi largime.
Filoti, care e tinut de trei ani aproape In arest preventiv, de asemenea nu era condamnat politic, dar era tratat cel putin la fel cu Bogdan-Pitesti. Si aceasta era bine si rau era numai ca altii, care erau tinuti ca acuzati politici In arest preventiv, erau cu totul altfel tratati.
Eu nu m-am plans niciodata de aceasta.
Inca din timpul copilariei m-am deprins sa ma potrivesc cu Imprejurarile In care din Intamplare ma aflu. Intre multele reguli de viata ale casei mele parintesti era mai ales una: suparat sa nu te asezi la masa si suparat sa nu te culci; e nenorocit cel ce mananca suparat si Inca mai nenorocit cel ce duce supararea de azi pe maine. Daca se Intampla deci sa fie Inainte de pranz suparare In casa, masa era servita numai dupa ce se facea pace, iar daca
seara era suparare, lumina nu se stingea mai Inainte de a se fi Impacat cei suparati. Aceasta mi-a ramas pe toata viata. N-am tinut suparare cu nici unul dintre napastuitorii mei.
"Lasa-l, saracul, ca e un nenorocit!" Imi ziceam si ma Impacam In cugetul meu cu el, Incat ma simteam mangaiat daca se Intampla sa-i pot face vreun bine. Ar fi oare cu putinta sa fiu suparat pentru ca altii sunt tratati mai bine decat mine!?
"In temnitele Romaniei ca In temnitele Romaniei!" Imi zic si-mi caut de treburi.
Nu asa si cei Indrumati a se socoti mai presus de altii, care anume In tara noastra nu sunt putini.
Acestia se simt jigniti cand nu sunt tratati mai bine decat altii, se supara, duc supararea de azi pe maine, mananca suparati si-si varsa fierea In mancare, dorm suparati si au visuri proaste, Incat se scoala dimineata porniti pe galceava.
E Invederat ca asemenea oameni erau si Intre cei intrati la Vacaresti.
Ii vedeai, Inainte de toate, batandu-si capul si ispitind acum pe unul si peste putin pe altul, ca sa afle cat Il va fi costand pe Bogdan-Pitesti si cat pe Filoti bunul tratament, de care li se
facea parte.
Eu ma opresc la gandul ca nu-i costa nimic si ma mahnesc numai dandu-mi seama despre efectul demoralizator al presupunerii ca atat ei, cat si altii sunt nevoiti sa dea pentru ca sa li se dea cuvenita consideratie. Chiar si daca ma voi fi Inseland - ce pierd? Da - cine are de unde - pentru ca sa poata avea multumirea de care simte trebuinta. Eu nu dau, caci nu numai ca nu am de unde sa dau, dar mai si sunt multumit cu starea In care ma aflu.
Tot din casa parinteasca am ramas cu regula de viata: "Daca vrei sa fii bine servit, serveste-te tu Insuti!"
Mai ales aici, unde nu aveam alta treaba, Imi asterneam eu Insumi patul, Imi curatam hainele, Imi aduceam de la cismea apa de baut ori pentru stropirea gradinitei mele, Imi gateam mancarea si-mi spalam vasele si tacamurile, Imi curatam lampa si turnam petrol In ea, pliveam si sapam. Aveam, ce-i drept, servitor, dar acelasi minor mai servea si pe alti doi-trei insi, care Ii dadeau mult de lucru, Incat mie arareori Imi venea randul.
Oamenii mai subtiati prin cultura s-ar fi simtit nenorociti daca ar fi fost nevoiti sa-si petreaca viata ca mine, s-ar stinge, ar pieri cu zile, sunt deci nevoiti sa le puna toate In miscare pentru ca sa le aiba toate de care nu se pot lipsi. Ei se uitau deci la mine cuprinsi de nobila indignatie cand vedeau ca-mi Injosesc tagma folosindu-ma de mana cu care am scris articole incriminate de strasnicul Bolentin, ca sa curat cartofi, sa tai ceapa ori sa-mi lustruiesc ghetele stalcite, ceea ce altminteri numai rar de tot ajungeam sa fac.
Imi aduc aminte de a fi citit undeva ca In mostenirea lasata de stoicul Seneca se afla si o masa pretuita la sapte sute de mii de sesterti.
"Iata mult laudatul nostru stoic", a strigat un epicurean ruinat prin desfrau.
"Pentru fostul Invatator al Cezarului, milionarul Seneca, masa aceasta nu e lux, ci semn al iubirii de arta", i s-a raspuns.
Fiecare potrivit cu starea si pozitia sa In societate.
Omul e Insa pornit sa se socoteasca mai presus de ceea ce Intr-adevar este si trebuintele se umfla. S-a pornit deci o adevarata Intrecere mai Intai In ceea ce priveste asa-zisul "confort",
Imbracamintea si mancarea, apoi si cat pentru celelalte amanunte ale vietii de "puscarie".
Daca unuia Ii dadea mana sa-si Intinda In dosul patului un covor de doi metri patrati, altul facea ce facea ca sa-si Intinda unul de patru si altul punea doua covoare unul peste altul, unul mai mare si altul mai mic peste el, ca sa se vada ca sunt doua. Tot asa si pe jos, In fata patului.
Daca unul si-a adus de acasa o masuta de nuc, altul si-a adus una de mahon, iar altul una Impodobita cu incrustatii de metal.
Daca unul avea un scaunas Impletit fara rezematoare, celalalt tinea sa aiba si un jet mare.
Daca unul avea o saltea de lana, altul punea doua una peste alta.
Daca unul Isi Intindea din cand In cand cearsaful, perinile si plapuma la soare, ca sa se aeriseasca, celalalt Isi Intindea si pijamaua, precum si camasa, ca sa se vada ca e de matase.
Daca unul avea pe masa un buchet de flori, altul Isi punea unul mai mare, ba fie chiar si doua.
Despre proviziile de tot felul nu-ti mai vorbesc. Le stii de cand mai fericitele zile In care a fost gasit cadavrul de paduche.
Din cate stii Iti vei fi facand o idee destul de lamurita despre pornirile progresiste ale "intelectualilor" din zilele noastre, care stiu ca numai staruind pe Intrecute pot sa ajunga oamenii departe. Pana chiar si unii dintre socialisti luau parte la Intrecere, Incat mereu eram ispitit de gandul ca, ajunsi odata mari si tari, ar fi si ei deopotriva cu urgisitii de burghezi, daca nu chiar mai si mai...
E apoi ca oamenii se galcevesc cand alearga pe Intrecute. Cei ce apuca Inainte se bucura, iar cei ce raman In coada se bosumfla si cauta cearta cu lumanarea.
Chiar dintru Inceput, In timpul primei noastrei petreceri la Vacaresti, si mai tarziu, cand ne aflam la Modern, radeam Intr-un colt cand vedeam cum mai unul, mai altul se catranea pentru ca cei doi Teodoresti stiau sa li se vare sub piele Bolentinului si colonelului Vladescu, comisarul regal, care-i Imbratisau cu mula dragoste si Ii puneau mai presus de ceilalti. Pana chiar si In rechizitoriul sau Bolentinul a facut o pauza si o paranteza mai Inainte de a fi trecut la Teodoresti si a staruit cu tot dinadinsul ca nu cumva Curtea sa-i puna pe acesti luceferi In rand cu ceilalti pacatosi.
Ce-au facut, cum au sucit-o si-au Invartit-o se Intrebau ceilalti, si fiecare stia sa spuna cate ceva, se Intelege, lucruri nu tocmai de lauda. Se suparau pe mine cand le spuneam ca se petrece si la puscarie ceea ce se petrece pretutindeni In tara: cei mai staruitori si mai Indemanatici apuca Inainte si-si fac treburile. "Defaimarea voastra e lauda, adaugam. De ce nu faceti si voi ca dansii? Pentru ca nu sunteti In stare."
Tot mai destepti decat ceilalti, ei si dupa a doua venire la Vacaresti a noastra au stiut sa se puna bine cu directorii si cu primii de tot felul, Incat ajunsesera un fel de stapani ai casei.
Regulamentul Inca nefacut pentru dansii se aplica dupa cum le vine lor la socoteala.
Inca In timpul cand ne aflam la Modern stiusera ei si In urma lor si altii sa potriveasca lucrurile asa, ca printre picaturi sa se duca pe acasa. Acum faceau ce faceau si comisarul regal Ii cita fie ca martori, fie ca informatori la Curtea Martiala, unde se duceau Insotiti de un gardian. Acesta, om vrednic de toata Increderea, Isi facea datoria stand undeva la un pahar de vin In vreme ce "puscariasii" pusi sub paza lui se duceau pe acasa.
Gaura In cer din cauza aceasta nu s-a facut si nici noi, ceilalti tovarasi de aceeasi tagma, nu ravneam sa facem ca dansii, iar colonelul Verzea, vecinul lor, fiind citat la tribunal, s-a dus
Insotit nu numai de gardian, ci si de o santinela cu baioneta la pusca si s-a Intors tot pe drumul pe care se dusese.
Mai erau Insa pe acolo si socialisti care le vedeau toate si-i bagau la nevoie In cofa pe toti Teodorestii.
"Ei, bine! - au zis acestia. Daca o faceti voi, avem s-o facem si noi pentru ca sa se stie ca ceea ce li se iarta unora li se cuvine tuturora."
S-au dus deci si ei la Bucuresti Insotiti numai de un gardian vrednic de toata Increderea si s-au plimbat fiecare pe unde a voit. Nistor, cel mai blajin dintre dansii, a facut-o Insa lata de tot:
s-a dus pe la clubul socialist, unde a fost primit cu mare tambalau.
S-a starnit acum o adevarata razmerita. Zburau automobilele de la Bucuresti la Vacaresti si de aici Inapoi ca pe timpul cand Vacarestii erau plini de raie, de paduchi si de fel de fel de
germeni de molima.
Gardianul, se Intelege, a fost jertfit ca tapul cu pricina. El se descarca Insa asupra primului, primul asupra grefierului, grefierul asupra directorului, acesta asupra directorului general, care se descarca si el asupra nenumitilor care n-au facut regulamentul special.
Inspectii peste inspectii, anchete peste anchete, procurori si paraprocurori, garde Intreite, duminicile si zilele de sarbatori, batalioane cu mitraliere si aeroplane de observatie - ba Intr-un rand ne-am pomenit la Vacaresti pana chiar si cu generalul Rujinski, acelasi general care Incredintase pe fiica mea ca nu mai atarnam de comandamentul lui.
Vazand treburile ajunse la culmea aceasta, socialistii au Inceput sa cante In cor bine armonizat "Internationala".
Vei fi avand tu, iubite amice, multa fantezie, dar tot nu esti In stare sa-ti Inchipui vocea de stentor indignat cu care generalul, om marunt, a strigat "Protestez In numele legii si va somez sa taceti".
In fata acestei somatii energice socialistii au tacut si cativa dintre dansii au fost apoi Inchisi si tinuti In gherla cea Intunecoasa la secret.
In timpul acestui vartej multi erau Incredintati ca directorul are sa zboare cum a zburat si celalalt. Se vede Insa ca el facuse multele si feluritele concesii In urma unei Indrumari primite
de sus, si l-a scapat nasul sau, presedinte al Inaltei Curti de Casatie, ba In urma chiar si candidat la presedintia consiliului de ministri. Destul ca lucrurile, Incetul cu Incetul, s-au potolit. Potolitu-s-au, nu Insa fara urmari, care ne reamintesc zicatoarea romanului despre rusinea pe care o poate avea pe urma faptei savarsite de capra.
Dupa ce s-a facut adica constatarea ca unii dintre noi au stiut sa stoarca de la directie fel de fel de concesii, am fost pusi si noi cei nevinovati la acelasi regim ca facatorii de rele.
Nu mai puteam, Intre altele, sa primim vizite decat In zilele cand primeau pungasii, hotii, escrocii si talharii, iar la convorbirile noastre asista si cate un ofiter, care ne tinea de scurt si ne taia vorba cu sabia cand se Implineau cele 15 minute.
La poarta apoi soldatii scotoceau prin pachetele aduse pentru noi - ca nu cumva sa intre cu ele dinamita, vreo masina infernala ori poate chiar vreun ziar. Sotia mea mi-a adus Intr-un rand o bucata de branza Infasurata Intr-un exemplar din Tribuna de la Sibiu, anul 1887: i s-a dat branza, dar a fost oprita hartia.
Inca mai rau o pateau cucoanele mai tinere, pe care le pipaiau pentru ca nu cumva sa ascunda pe sub corset ori pe sub jupon vreo gazeta.
Mai erau si multe altele, dar ma opresc la cea mai urata.
Dintru Inceput fusese luata dispozitia ca serile sa putem sta de vorba si numai la 9.30 sa fie Incuiat fiecare In celula sa. Intr-una din seri ne-am pomenit cu un capitan Insotit de o escorta, care ne soma sa intram fiecare In celula sa, caci are sa ne Incuie.
Eu m-am oprit la departare de douazeci de pasi In fata celulei mele.
"Aceasta nu pot s-o fac - i-am raspuns. Sunt abia sapte ceasuri si dupa randuiala stabilita de directie abia la 9.30 am sa intru. Domnul prim-gardian e aici si poate sa-ti spuna daca m-am abatut ori nu vreodata catusi de putin de la dispozitiile luate de directia penitenciarului."
"Nu - a raspuns primul-gardian - niciodata."
"Ei bine! - am staruit - n-am sa ma abat nici acum."
"Eu am ordin" - a zis capitanul.
"Ai chiar mai mult decat ordin - am replicat: cativa soldati, care pot sa ma ridice si sa ma duca pe sus In celula."
"Sunt In stare sa fac si aceasta", grai capitanul, fara ca sa tina seama ca autoritatile militare n-au nici un amestec In interiorul penitenciarului si ca garda militara e pusa la dispozitia directiei.
"Va multumesc, domnule capitan pentru aceasta marturisire si constat ca numai fortei armate m-am supus" - i-am raspuns si am intrat In celula mea.
Conflict Intre puterea militara si cea civila.
Ziua urmatoare directorii, si cel mic si cel mare, s-au pus luntre si punte ca armata sa ne lase In pace. Si-au dat acum seama ca tot mai bine ar fi daca s-ar fi facut regulamentul special.
Ramanand toate la bunul plac, ei au fost prea binevoitori fata cu unii dintre noi si pe urma slabiciunii lor si-au aprins paie In cap. Directorul general a intervenit, dar, ca toate sa ramana si In viitor cum au fost In trecut, ca Indeosebi ofiterii sa nu asiste la convorbiri, ca pachetele sa nu fie scotocite si ca sa nu mai fim bagati cu forta armata In celule.
A mai staruit directorul sa adresam ministerului de justitie o cerere In care sa aratam cum anume vrem sa fim tratati, deci sa facem noi un proiect pentru regulamentul special, care timp atat de Indelungat nu s-a facut.
O asemenea cerere, pe cat stiu eu, nu s-a facut. Indeosebi eu am zis: "Tratati-ne oricum, dar pe toti la fel, caci vrajbele se starnesc numai pentru ca se fac hataruri si li se da unora un
carnat si mai lung si mai gros decat altora".
Asa e In puscarie pentru ca asa e pretutindeni In tara: doarme fiecare cum stie sa-si astearna. Unul din marile pacate ale oamenilor din zilele noastre e ca cel staruitor, Indemanatic, Indraznet, la nevoie chiar tarator, razbeste Inainte dand la o parte pe altii.
Cand ti le scriu acestea, e seara, ora 9.30 trecuta si usa celulei mele nu e Inca Incuiata.
Deasupra mea Ii aud pe socialisti jucand table. La usa colonelului Verzea stau cativa de vorba. Alti cativa se plimba prin curte. Iar altii dintre detinutii politici, Intre care si cativa socialisti, stau Inca de pe la sase zavorati In celulele lor. Teodorestii Insa tot nu s-au Intors din curtea cealalta, unde s-au dus sa cineze cu Filoti.
De ce deosebirea aceasta?
Nu stiu si nici nu cercetez.
Toatea acestea sunt, la urma urmeloi, lucruri de nimic si mai ales la "puscarie" umplu viata de "peripetii interesante".
Deprinsi Insa cu gandul ca toate se desfasoara pe bacsis si pe sfantuiala, pe hatar si pe pasuire, cu proptele si cu musamale, cei mai multi se simt Incredintati ca si aici se lucreaza ca pretutindeni pe sub plapuma si ca pana chiar si la curtile martiale avocati si fel de fel de alti mijlocitori Invart treburi prin care agonisesc In scurt timp averi Insemnate, nu zeci, ci sute de mii, ba chiar milioane toti Impreuna.
Nu ma iarta firea sa cred aceasta si dau din umeri cand mi se spune cat a trebuit sa cheltuiasca mai unul, mai altul, tot ar fi Insa mai bine daca ar fi adevarat fara ca sa se stie ori sa se creada. Lucru primejdios si urat, ca vorba trece din om In om si sunt multi cei ce-o zic si o cred.
Nu mai putin primejdios lucru e ca noi cei cativa pacatosi stam de atata timp aici, In vreme ce altii, despre care se spune ca In timpul celor din urma cativa ani au agonisit averi mari, chiar
fabuloase, se plimba In toata libertatea si se Imbuiba In vederea tuturor.
"Ce-au facut ei, ca sa aiba parte de asemenea crutare!?" se Intreaba multi si nici un bine din asemenea nepotriviri nu poate sa purceada.
Inchisorile mele - Inainte si dupa venirea in regat - 01
Inchisorile mele - Inainte si dupa venirea in regat - 02
Inchisorile mele - La Vat - 01
Inchisorile mele - La Vat - 02
Inchisorile mele - La Vat - 03
Inchisorile mele - La Domnesti - 01
Inchisorile mele - La Domnesti - 02
Inchisorile mele - La Domnesti - 03
Inchisorile mele - La Luvru - 01
Inchisorile mele - La Luvru - 02
Inchisorile mele - La Luvru - 03
Inchisorile mele - La Vacaresti - 01
Inchisorile mele - La Vacaresti - 02
Inchisorile mele - La Vacaresti - 03
Inchisorile mele - La Vacaresti - 04
Inchisorile mele - La Vacaresti - 05
Inchisorile mele - La Hotel Modern - 01
Inchisorile mele - La Hotel Modern - 02
Inchisorile mele - Procesul Ziaristilor - Incheiere
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 01
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 02
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 03
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 04
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 05
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 06
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 07
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 08
Inchisorile mele - Om intre oameni - 01
Inchisorile mele - Om intre oameni - 02
Inchisorile mele - Om intre oameni - 03
Aceasta pagina a fost accesata de 1918 ori.
