Ioan Slavici
este unul dintre clasicii literaturii romane.
Primii ani
1848-01-18 Se naste Ioan Slavici, in satul Siria de langa Arad. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si al al Elenei (nascuta Borlea). Din pacate, doar Ioan si sora sa mai mare, Maria, au supravietuit, ceilalti trei frati (Mihail, Avacum si Ilca) au murit de mici copii.
1848-02-01 Ioan Slavici este botezat de Mihail Secula, parohielnic in sat. Nas il are pe gospodarul Sava Vidolovici.
Copilaria
1848-02-01 - 1854 In multe privinte copilaria i se aseamana cu cea a lui Creanga : o copilarie fericita intr-o familie de oameni gospodari si intr-o comunitate pasnica. Tatal sau, Savu Slavici, este cojocar si cultiva si putina vie si avea dragoste de carte ca si bunicul din partea tatalui. Mama, Leana Slavici, il invata dragostea si respectul fata de om. Traind intr-o regiune unde alaturi de romani sunt si alte nationalitati, mama ai oferea sfaturi care arata vechea infratire a taranului roman si cei din alt neam ( dupa cum marturiseste Slavici in lucrarea sa “ Lumea prin care am trecut “ : “ Cand intalnesti in calea ta un roman ii spui - Buna ziua, dar maghiarului sa-i zici - Ia napot, iar neamtului - Guten Tag si treaba fiecaruia dintre dansii e cum iti da raspuns.Tu datoria sa ti-o faci de cei ce nu si-o fac pe a lor fata de tine “.
Adolescenta
1854 - 1858 Slavici frecventeaza scoala greco-ortodoxa din satul Siria, unde il va avea drept dascal pe Dimitrie Vostinari, evocat in volumul Amintiri. In prima clasa invata dupa Graiul roman, manualul lui Moise Bota. In casa parinteasca citeste Esopia si Alexandria, carti populare de mare circulatie in satele din campia aradeana. Un bun povatuitor si povestitor este bunicul sau, Mihai Fercu. "Mihai Fercu, unchiul dupa muma si parintele adoptiv al tatei, care ramasese orfan de mic copil. Om cu stare frumoasa si fruntea carturarimii din Siria, batranul Fercu se deosebea-n toate privintele de cei de seama lui. El si-a pastrat, inainte de toate, portul din tinerete pana la varsta de 76 de ani, cand a murit. Om de statura mai mult decat mijlocie, uscativ si cu fata zbarcita, el purta un asa-zis "gheroc" de postav totdeauna masliniu, croit pe talie si lung pana din jos de genunchi, pantaloni stramti si un fel de pantofi cu catarama mare. In cap purta palarie cu boruri cam mari si stramtata spre varf, iara parul ii era lung, prins intr-un pepten lat si-mpletit in coada lasata pe spate. Unul dintre ochii si-l perduse inca-n timpul tineretelor, dar cu cellalt vedea bine si la batranete. El a fost cel mai insamnat dintre parintii mei sufletesti, in tot cazul mai mult decat tata care, om de o fire duioasa, traia mai mult pentru altii decat pentru sine si umbla mereu in voile celor mai apropiati ai sai si mai bucuros primea decat dedea-ndrumari. Bisericos afara din cale, tata-batran n-ar fi lipsit, Doamne fereste, de la vreuna din slujbele de la biserica, unde-si avea locul langa strana de la dreapta, si tinea-n casa randuiala strasnica-n cele religioase." (volumul Lumea prin care am trecut)
1856-05-01 Vizita autoritatilor scolare superioare la scoala din Siria. Dimitrie Vostinari pregateste un discurs de bun venit iar tanarul Slavici este insarcinat sa-l rosteasca.
1857-06-01 Au loc festivitatile de la Lipova. Participa si corul scolarilor din Siria condusi de dascalul Vostinari si sunt primiti foarte bine.
1859-09-01 - 1860 Repeta clasa a IV-a la o scoala elementara din Arad, deoarece nu putea intra la liceu. Lectiile cu dascalul Vostinari dar si cele particulare luate acasa s-au dovedit insuficiente.
1860-09-01 Tanarul Ioan Slavici se inscrie la liceul din Arad
1861 - 1865 Ioan Slavici frecventeaza la liceul din Arad clasele II-V. Obtine calificative " cu lauda", "laudabil" dar si "bine" sau "abia suficient". Isi exprima dorinta de a deveni negustor, preot sau avocat. Sta in gazda impreuna cu mai multi colegi ai sai la un macelar in Ulita sarbeasca. Desi primea saptamanal merinde de acasa, Ioan ducea o viata aspra si plina de lipsuri.
1861-02-12 Are loc casatoria Mariei Slavici, sora sa, cu plugarul Iosif Rusu, din Siria. Aceasta va avea 4 copii: Petru si Silvia care mor de mici, Elena si Ioan, viitorul ziarist Ioan Russu-Sirianu.
1865-10-01 Ioan Slavici se inscrie in clasa a VI-a la Liceul piarist din Transilvania. Il are ca profesor de limba romana pe George Craciunescu, care ii sprijina pe scolarii romani. Ii gaseste lui Slavici un loc de meditator in familia unui proprietar de restaurat. Slavici tinea lectii de limba magiara dar ii avea si-n grija pe elevii sai.
1866-02-13 George Craciunescu pregateste un concert, iar Ioan Slavici avea sa recite poezia "Desteapta-te romane" de Andrei Muresanu. Acest concert, la care participa pe langa public si corul plugarilor din Chisiteu, este privit ca o manifestatie nationala si numele viitorului scriitor apare pentru prima oara in presa vremii.
1866-03-01 Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, impreuna cu suita sa, se cazeaza la Hotelul Jagerhorn. Printre timisorenii veniti sa-si vada domnitorul, se afla si tanarul Ioan Slavici. Aceasta scena o va evoca mai tarziu in memoriile sale.
1866-09-01 - 1867 Slavici se inscrie in clasa a VII-a la Liceul piarist din Transilvania. Lipseste mult de la scoala, cauta gazde ieftine si reuseste sa se intretina doar din meditatii.
1867 Apare, la Iasi, revista Convorbiri literare la care Slavici va publica o parte a operei sale literare;
1867-10-01 - 1868 Slavici face scoala ca privatist la liceul maghiar din Arad. Se intretine singur si reuseste sa termine liceul cu mari sacrificii.
1867-10-02 Ioan Slavici isi scoate atestatul de la Liceul piarist din Timisoara.
1868-08-12 - 1868-08-13 Este singurul dintre scolarii romani care ajunge sa-si dea bacalaureatul. Trece examenul de bacalaureat la Satu Mare si este declarat maturus.
1868-08-15 - 1868-09-01 Slavici viziteaza orasele Baia Mare, Baia Sprie si minele de la Capnic, Dejul si Gherla. Asista la lucrarile anuale a Asociatiunii transilvane. Porneste spre Cluj, trece prin Turda, Rosia, Abrud si, odata cu toamna, se intoarce in Siria. "Multe am vazut, multe am trait, multe am gandit si am simtit, multe am invatat in timpul acestei calatorii, si toate au slabit in mine indemnul de a intra in scoala teologica din Arad".
1868-10-01 - 1868-12-01 Slavici se inscrie la Facultatea de Drept si stiinte de stat a Universitatii din Budapesta. Din motive financiare, este nevoit la renunte la studii.
1868-12-01 Slavici participa la sedintele Societatii Petru Maior.
1868-12-28 Slavici recita din poezia Un devotament familiei Hurmuzachi de Andrei Muresanu.
1868-12-31 In cadrul sedintei Societatii Petru Maior, Ioan Slavici prezinta prima sa traducere Orbul amoru.
1869 Este internat in Spitalul Rokus din Budapesta, timp de saisprezece zile.La iesirea din spital, se intoarce la Siria, dandu-si seama ca fara conditii materiale adecvate nu-si va putea continua studiile.
1869-04-23 Ioan Slavici se reinscrie la cursurile Facultatii de Drept din Viena.
1869-08-01 Ioan Slavici intra "scrietor" la notarul Alexe Popovici, din comuna Cumlaus.
1869-09-01 Este incorporat ca voluntar la Arad. Este trimis la un regiment din Viena pentru a-si putea continua studiile Facultatii de Drept.
1869-10-23 Societatea Romania a studentilor romani din Viena il proclama pe Ioan Slavici ca membru definitiv.
1869-11-01 il cunoaste pe Mihai Eminescu ( cu care va lega o prietenie pe viata), student la fel ca si Slavici, prin intermediul medicinistului Ioan Hosanu. Cunoscand la perfectie limbile germana si maghiara, bunul sau prieten Eminescu este cel care il va indemna pe Slavici sa scrie literatura si in limba romana.
1870 impreuna cu Eminescu ia parte activa la infiintarea “Romaniei june”, societate a studentilor romani din Viena. Slavici devine presedinte al societatii, iar Eminescu ocupa functia de secretar.
1870 La Universitatea din Viena audiaza cursurile unor profesori cu renume european: Rudolph Ihering (drept roman), Lorenz Stein (Filosofia dreptului), Robert Zimmermann (psihologie), Ludwig Arnds (drept succesoral roman), Joseph Hyrtl (Anatomie descriptiva), Ernst Brucke (Fiziologie). La unele cursuri asista si Eminescu. La sugestia lui Eminescu, Slavici citste Platon, Kant, Hegel, Schopenhauer, Fichte, Schelling, Rousseau si descopera filosofia orientala si-l va considera pe Confucius " cel mai cuminte dintre toti oamenii care le-au dat altora sfaturi".
1870-05-01 Ioan Slavici sustine "examenul de stat", obligatoriu pentru toti studentii dupa frecventarea a patru semestre.
1870-05-01 Ioan Slavici trece examenul de stat.
Debutul literar
1871-03-01 Ioan Slavici debuteaza cu comedia Fata de birau in paginile revistei Convorbiri literare. Lucrarea este trimisa de bunul sa prieten, Mihai Eminescu care face o scurta caracterizare comediei "in genere e scrisa cu prea expres colorit local, dar are scene de o gingasie simpla si intr-adevar rustica".
Maturitate
1871-04-07 Ioan Slavici incepe colaborarea la revista aradeana Sperantia.
1871-04-08 Se constituie, la Viena, Societatea academica sociala literara "Romania Juna". Ioan Slavici este ales presedinte, D. Popovici-Barcianu - secretar iar Mihai Eminescu - bibliotecar.
1871-07-15 Publica in Convorbiri literare, Studii asupra maghiarilor, o cercetare social-politica.
1871-08-01 Ioan Slavici termina scoala militara la Viena , devenind ofiter.
1871-08-26 - 1871-08-28 Sarbatorirea a 400 de ani de la zidirea Manastirii Putna. Slavici organizeaza festivitatea de sarbatorire panromaneasca, impreuna cu bunul sau prieten, MIhai Eminescu. Chinul organizarii acestui eveniment este descris, in amanunt, in volumul Amintiri. Ioan Slavici este presedintele Comitetului de organizare, iar Mihai Eminescu - secretar. Participa studenti romani de pretutindeni: din tara dar si din strainatate. Ca invitati participa Mihail Kogalniceanu, compozitorul Ciprian Porumbescu, pictorul Carol Popp de Szathmary. Ca presedinte al Cimitetului de organizare, Slavici rosteste un fierbinte salut patriotic: "Va salut, dara, fratilor! Va salut surorilor! Va salut romanilor din catesipatru unghiurile! Va salut la mormantul lui Stefan cel Mare: umbra eroului sa privegheze peste noi si sa ne conduca la adevarul sperantelor noastre!".
1871-08-28 - 1871-08-29 Se tine Congresul studentesc, a doua parte a Serbarii de la Putna. In dezbateri se preconizeaza infiintarea unei foi romane, care sa propage "idei cu adevarat nationale" si care sa fie tribuna culturii nationale. Acest lucru se va realiza abia in anul 1884, prin pagina Tribuna de la Sibiu, condusa de Ioan Slavici.
1871-10-01 Ioan Slavici isi continua studiile la Viena.
1872 Ii apar primele povesti din revista sa de suflet “Convorbiri literare” : Zana zorilor, Sireata, Florita de codru.
1872-06-01 Publica in Convorbiri literare prima poveste Zana Zorilor.
1872-07-01 Slavici paraseste Viena, viata sa studenteasca ia sfarsit dupa ce pica examenele.
1872-08-01 Organele administrative ale comitatului Arad iau masuri sa se scoata din oficii limba romana. Slavici ia atitudine in ziarul Albina impotriva acestor abuzuri ale stapanirii.
1872-08-01 Intra in cancelaria avocatului M.B. Stanescu din Arad pentru practica. Primeste ca incepator suma de 40 de florini, insa sluja nu-i place. Avocatul M. B. Stanescu conducea si foaia umoristica Gura satului, unde va colabora si Slavici, semnand la inceput Ioannu Slaviciu-Borlescu.
1872-09-01 In revista Convorbiri literare ii apare povestea Ileana cea sireata.
1872-10-20 Ioan Slavici isi incepe colaborarea Gura satului, care aparea la Arad sub conducerea lui M.B.Stanescu. Publica aici povestile Narodul curtii si Pestele pe brazda. Se va semna cu pseudonimul Laviciu Nipocopo.
1872-12-01 In revista Convorbiri literare ii apare povestea Florita din codru.
1873-02-18 Razvratirea taranilor din Paulis, determinata de masurile abuzive ale stapanirii privind interzicerea folosirii limbii romane in oficiul comunei si de perceperea ileaga de impozite de la sateni. Ioan Slavici asista la desfasurarea evenimentelor, avand imputernicire din partea cancelariei avocatiale a lui M.B.Stanescu sa fie sfatuitor al taranilor. Intervine armata si se fac arestari din randul satenilor. Tribunalul din Arad il pedepseste cu temnita sub invinuirea de "crima de rebeliune".
1873-04-01 Ioan Slavici publica romanul tragic Revolutia din Pirlesti, inspirat din intamplarile de la Paulis si in care satirizeaza politica reprezentantilor administratiei de stat fata de nationalitatile oprimate din imperiu.
1873-04-09 Intra "colaboratoriu internu regulatoriu" la revista Gura satului, patronat de M.B.Stanescu. Slavici compune epigrame si satire de mici dimensiuni, in care critica clerul pentru ca se indeparta de popor, pe care le semna cu diverse pseudonime: Tanda, Manda, Pacala, Tandala, Cioflincu, Sfatosu.
1873-04-16 Ioan Slavici este ales ca secretar in Comitetul de promovare a miscarii culturale in Arad.
1873-05-18 Publica in ziarul Albina articolul Alegerea de notar in opidul Siria, in care critica vehement stapanire austro-ungara pentru politica de deznationalizare.
1873-06-01 Isi incepe colaborarea la ziarul aradean Lumina si publica studii privind invatamantul romanesc.
1873-06-28 Moare mama sa, Elena Slavici. Cauza mortii: tuberculoza ("uscatiune")
1873-07-20 Durerea pricinuita de moartea mamei este urmata de durerea pricinuita de moartea tatalui sau, Savu Slavici, din cauza holerei. In nici o luna de la moartea mamei, Ioan Slavici se trezeste orfan pe lume.
1873-07-21 La propunerea vicarului Miron Romanul, Ioan Slavici este numit archivariu la Consortiul din Oradea Mare. Aici, cerceteaza documente importante privind trecutul romanilor bihoreni. In vizitele pe care le intreprinde in satele bihorene intalneste prototipul eroului din Popa Tanda.
1873-08-01 Face vizite canonice prin satele bihorene, insotindu-l pe vicarul Miron Romanul.
1873-10-30 Ioan Slavici publica articolul Ad rem, in care arata ca viitorul episcop ce urma sa fie ales la Arad trebuia sa fie un om cu o conduita morala ireprosabila si orientare politica nationala.
1873-11-02 Publica in Telegraful roman pamfletul Domnul Babesiu. N. Cristea, redactorul Telegrafului roman lauda "dibaciul sau condei".
1873-11-07 Demisioneaza din postul de arhivar consistorial, ca urmare a publicarii articolului Ad rem.
1873-12-01 Pleaca la Viena sa se caute de o boala grea. Se interneaza la Spitalul obstesc regal Kaiserlich- Konigliches Allgemeine Krankenhaus.
1874-02-01 In Convorbiri literare ii apare comedia Toane sau Vorba de clasa.
1874-03-10 Comenteaza in scris romanul Mihai Vereanu de I. Negruzzi.
1874-04-05 - 1874-04-11 Publica in Telegraful roman suita de articole Pacatele ocarmuirii noastre, in care arata ca pactul dualist, prin care se nedreptateau atatea popoare din imperiu nu putea oferi o baza durabila statului austro-ungar.
1874-10-01 Ioan Slavici soseste la Iasi.
1874-10-17 Se afla la Iasi, in gazda la Samson Bodnarescu, fost coleg de studii la Viena devenit director al Scolii Normale din Iasi. Locuieste impreuna cu Eminescu si Miron Pompiliu. Fac lecturi si frecventeaza cercul literar al Veronicai Micle si al Matildei Cugier. Eminescu ii face cunostinta cu Ion Creanga, de care il va lega o frumoasa si stransa prietenie.
1874-11-01 Asista la cea de-a 11-a aniversare a Junimii, unde face cunostitna cu Titu Maiorescu si cu alti junimisti. Atmosfera de aici nu-i place; se simtea mai bine la Scoala normala, in compania prietenilor sai carora le citeste Popa Tanda.
1874-11-15 Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice condus de Titu Maiorescu il numeste pe Ioan Slavici secretar al "Comisiunii insarcinate cu publicarile ramase de la reposatul Domn Eudoxiu Hurmuzache.". I se fixeaza o diurna de 350 lei noi pe luna. Aceasta activitate va dura cam doi ani de zile.
1874-12-01 Ioan Slavici se stabileste in Bucuresti, locuieste in strada Renasterii la nr. 3.
1875-04-11 Titu Maiorescu semneaza ordonanta de plata, prin care i se acorda un ajutor de 700 de lei, pentru sustinerea tezei de doctorat in "stiintele de stat".
1875-06-01 Ioan Slavici comunica Junimii iesene informatii despre activitatea Junimii bucurestene si despre munca sa "paganeasca" la tiparirea documentului Hurmuzaki, insumand peste 20.000 de pagini ce trebuiau ordonate.
1875-06-01 Publica prima povestire sateasca Dorfgeschichte, remarcabila din literatura noastra.
1875-06-01 Publica nuvela Popa Tanda in paginile Convorbirilor literare, bazata pe experienta vizitelor canonice facute impreuna cu vicarul Miron Romanul.
1875-06-19 Il insoteste N. Burghelea, directorul bibilitoecii centrale si viziteaza manastirile din Muntenia si Oltenia. Consemneaza impresii de calatorie si apreciaza ca putine popoare din Europa aveau monumente "atat de indelinite creatiunii, precum este biserica din Arges si cea de la Manastirea Dealului".
1875-08-31 Publica poemul satiric Laturomachia in paginile ziarului Gura satului. Il semneaza Ioan Ciocarlan.
1875-09-11 Se casatoreste, in urma unor presiuni, cu Ecaterina (Catinska) Szoeke Magyarosy. Titu Maiorescu dezaproba casatoria si ii cere sa divorteze. Aceasta casnicie ii va pricinui mari suparari.
1875-09-23 Incepe sa publice in Telegraful roman suita de articole Ilusiuni pierdute.
1875-10-01 Participa la Viena la sedintele Romaniei June. Ii cere ajutorul lui Titu Maiorescu sa sprijine societatea studentilor romani din capitala Imperiului Austro-Ungar.
1875-10-01 Calatoreste la Viena si se opreste la Budapesta, unde incearca sa obtina actele necesare inscrierii la "riguroase". La indemnul lui Titu Maiorescu, intentiona sa-si sustina teza de "doctor in stiintele de stat".
1875-10-16 Printr-un ordin al aceluiasi Titu Maiorescu, este numit profesor de filosofie.
1875-11-01 In revista Convorbiri literare apare nuvela Scormon de Ioan Slavici.
1875-11-12 Isi incepe cursurile la Liceul Matei Basarab din Bucuresti. Preda limba romana la clasa I, logica la clasa a VI-a si psihologia la clasa a VII-a.
1876-03-15 Slavici colaboreaza inca de la primul numar al ziarului Timpul cu nuvela O viata pierduta.
1876-04-16 Ioan Slavici este destituit din postul de profesor de la Liceul Matei Basarb printr-un ordin al noului ministru al cultelor si instructiunii, Alexandru Orascu.
1876-06-22 Trimite corespondenta Telegrafului roman, in care informeaza cititorii asupra miscarii culturale din Romania si asupra pregatirilor care se faceau pentur cucerirea indepedentei nationale, semnate sub pseudonimul Corbey.
1877-01-26 - 1880 Intra in redactia ziarului Timpul, la a carui conducere vine Titu Maiorescu. Isi asuma raspunderea pentru partea literara si pentru partea de politica externa.
1877-03-04 Dezbate in studiul Cultura maghiara publicat in Telegraful roman politica guvernelor de la Budapesta fata de popoarele asuprite din Imperiul Austro-Ungar. Prezinta ca fireasca dorinta romanilor de a se uni intr-un stat national independent.
1877-04-01 Publica in ziarul Timpul lucrarea Gradina cu caii, in care evoca Bucurestiul pitoresc si pe care o semneaza Tanda.
1877-04-30 Titu Maiorescu paraseste conducerea ziarului Timpul, care ramane in seama lui Ioan Slavici. Porneste o campanie violenta impotriva liberalilor, acuzandu-i ca amanau proclamarea independentei tarii.
1877-10-01 Conditiile in care scoate ziarul Timpul devin deosebit de grele. Duce demersuri pentru ca Eminescu sa vina de la Iasi si sa intre in redactie. Dorinta i se implineste!
1877-11-01 In redactia Timpului vine si bunul sau prieten Eminescu.
1877-12-30 - 1877-12-31 Eminescu publica in ziarul Timpul articolul Dorobanii, iar Slavici articolul Sarmanii viteji de la Plevna, in care critica sever atitudinea guvernului liberal fata de ostasii romani intorsi din razboiul pentru cucerirea independentei nationale.
1878-02-01 Un alt redactor la ziarul Timpul, in persoana lui Ion Luca Caragiale. Intre cei trei scriitori se leaga o prietenie stransa.
1878-07-13 Eminescu, Slavici si Caragiale combat cu energie politica guvernului liberal, dar critica si atitudinea Partidului Conservator. Acordarea de drepturi strainilor se putea face numai in masura in care acestia produceau bunuri.
1878-07-15 Ioan Slavici intocmeste si un studiu "Sol" si "Haben". Cestiunea ovreilor in Romania, pe care o publica in volum. O trimite si prietenului Creanga, care impartaseste si el aceeasi idee. Marii scriitori ai vremii opteaza pentru o poltiica care sa favorizeze dezvoltarea , cu mijloace proprii, a tuturor ramurilor economiei nationale.
1878-08-14 Memorialistul bucovinean Stefanelli viziteaza impreuna cu V. Morariu si A. Chibici-Revreanul redactia ziarului Timpul.
1878-11-24 Cea de-a XV-a manifestare a Junimii la Iasi. Vor participa Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici etc. Cu aceasta ocazie, Ioan Slavici prezinta Gura satului, iar Ion Luca Caragiale O noapte furtunoasa.
1878-12-01 - 1879 In paginile ziarului Timpul, Ioan Slavici publica studiul Taranul roman.
1879-03-01 In “Convorbiri literare”, apare Gura satului, o excelenta nuvela rurala.
1879-03-02 Comunicarea oficiala a ziarului Timpul, in care se arata ca Slavici nu mai facea parte din redactie. Se urmarea, de fapt, inducerea in eroare a adversarilor politici.
1879-05-01 - 1879-07-01 Ziarul Timpul era condus de Eminescu, Slavici si de Caragiale, care publicau numai ce voiau ei. Ioan Negruzzi se plange in repetate randuri ca redactorii ziarului nu faceau publciitate Junimii iesene si Convorbirilor literare.
1879-10-01 - 1879-11-01 Abonamentele la ziarul Timpul si asa putine, incep sa scada iar cotizatiile pentru sustinerea ziarului nu se pot incasa de la membrii Partidului Conservator. Eminescu intra in polemica cu Alexandru Lahovary. Paraseste redactia Caragiale, iar cateva luni mai tarziu si Slavici, care izbuteste sa intre in invatamant. Redactia ziarului Timpul ramane exclusiv in grija si pe umerii lui Mihai Eminescu.
1880-02-21 Moare la Siria sora sa, Maria Rusu, in varsta de 37 de ani. Cauza decesului "in nastere".
1880-05-01 Face o calatorie de studiu in Transilvania, in vedere adunarii de material documentar pentru lucrarea Die Rumanen in Ungarn, Siebenburgen und der Bukowina.
1880-06-01 - 1880-07-01 Ioan Slavici publica nuvela Budulea Taichii in paginile Convorbirilor literare. Maiorescu noteaza in jurnalul sau "splendidul Budulea".
1880-09-01 Ioan Slavici este profesor la Scoala Normala. Preda limba romana si geografia.
1880-09-01 Ion Creanga vine la Bucuresti pentru a lua parte la lucrarile Consiliului general al Instructiunii.
1880-09-22 Ion Creanga participa la intalnirile Junimii din casa lui Titu Maiorescu. La aceasta sedinta , Creanga este asteptat pana la orele 23. Ioan Slavici isi aminteste discutia " Se poate domnule Creanga?" i-a zis stapanul casei. " Faci ca atata lume sa te astepte ?" " Ce sa zic?!- a raspuns el zambind ca de obicei. Dumneavoastra ca d-voastra! Neavand , se vede alta treaba , ati asteptat in cea mai buna societate si asteptarea nu v-a fost zadarnica. Eata-ma : sunt aici " Ion Creanga se decide sa scrie Amintirile din copilarie.
1881-05-23 - 1885-06-23 Ioan Slavici este ales secretar al Societatii pentru invatatura poporului roman.
1881-08-01 - 1881-09-01 Timp de 49 de zile, Ioan Slavici viziteaza 64 de monumente istorice de dincoace de Milcov. Face propuneri cu privire la o mai buna conservare a vestigiilor trecutului.
1881-09-18 Lui Ioan Slavici i se acorda Medalia Bene-merenti pentur munca depusa in Comisia documentelor istorice.
1881-12-01 Ii apare volumul Novele din popor, la Editura Socec, cuprinzand prozele scrise pana atunci, inclusiv Moara cu noroc. Novelele fac o buna impresie si critica il recomanda ca "adept al realismului".
1881-12-01 Ioan Slavici publica in limba germana studiul Die Rumanen in Ungarn, Siebenburgen und der Bukowina (Romanii din Ungaria, Transilvania si Bucovina).
1882-01-24 Constituirea la Bucuresti a societatii Carpatii. Mihai Eminescu si Ioan Slavici sunt alesi membri activi ai societatii.
1882-03-22 Sectia istorica a Academiei il alege pe Slavici ca membru corespondent, pentru contributia adusa la tiparirea documentului Hurmuzaki si pentru interesul pe care il arata monumentelor istorice.
1882-07-01 - 1882-09-01 Slavici calatoreste in Italia (intinerariul Triest -Udine-Venetia-Padova-Bologna-Rimini-Torino-Milano-Verona-Triest). Pictura lui Rafael si sculptura lui Michelangelo il impresioneaza puternic.
1882-09-01 Ioan Slavici este profesor la Azilul Elena Doamna. Preda filosofia si tine lectii si la Scoala Normala a Societatii pentru invatatura poporului roman. In aceasta perioada o cunoaste pe Elena Tanasescu, profesoara, care preda geografia, matematica si stiintele naturale.
1883-01-02 Apare pentru cateva luni, Educatorul. In paginile sale, Slavici publica articole, balade populare, poezii pentru copii si 2 cursuri: Literatura poporana si Estetica.
1883-04-01 Slavici pleaca la Sibiu.
1883-06-19 Ioan Slavici tine la Societatea Carpatii, conferinta Despre istoria romanilor de peste munti de la 1700 incoace.
1883-06-25 Pleaca la Viena sa consulte medicii. Il informeaza pe Titu Maiorescu printr-o scrisoare despre cele petrecute la Societatea Carpatii si se scuza ca nu mai poate sa ramana in Bucuresti, intrucat boala il apucase cu "vehementa".
1883-06-28 Eminescu are prima cadere. Ecaterina Szoke Magyarosy, sotia lui Slavici, il instiinteaza pe Titu Maiorescu ca "d-nu Eminescu a innebunit si a devenit foarte reu" si ii cere criticului sa faca ceva "sa ma scap de el". Slavici primeste aceasta veste la Viena. Se intoarce grabnic la Bucuresti. Maiorescu, T. Rosetti, C. Simtion, Ioan Slavici, T. Nica si A. Chibici-Revreanul strang ajutoare sa poate veni in ajutorul poetului.
1883-07-03 Ziarul Timpul isi exprima regretul: "Unul dintre colaboratorii acestei foi - D. Mihail Eminescu, a incetat de a mai lua parte la redactiune, atins fiind in mod subit, de o grava boala."
1883-08-01 Apare la Viena Almanachul societatii academice social-liberare Romania juna. Slavici publica O scrisoare din Italia, mai ales despre Sfanta Cecilia si despre Neapoli.
1883-10-18 Apare in Telegraful roman articolul Rasplata? In acest articol, Slavici il critica pe mitropolitul de la Sibiu, Miron Romanul pentru conduita sa politica.
1883-11-01 Isi deschide cursurile Scoala elementara de fete a Reuniunii femeilor romane din Sibiu. Eleonora Tanasescu avea sa se afle la conducerea scolii, Slavici o insoteste la Sibiu si asista la deschiderea cursurilor.
1884-04-26 Ziarul Timpul, la care au colaborat Ioan Slavici, Mihai Eminescu si Ion Luca Caragiale, isi inceteaza activitatea.
1884-04-26 La Sibiu, ziarul Tribuna il are pe Slavici ca director. Il vom gasi ca redactor aici si pe George Cosbuc. Ziarul Tribuna isi va desfasura activitatea sub deviza "Soarele pentru toti romanii la Bucuresti rasare".
1884-07-01 - 1884-08-01 Publica in Tribuna nuvela Padureanca.
1884-08-17 - 1884-08-18 Ioan Slavici participa pentru prima si ultima oara la adunarea generala a Asociatiunii transilvane de la Orastie.
1884-09-01 Preda lectii de limba romana si de istorie la Scoala elementara de fete a Reuniunii femeilor romane.
1884-12-01 Ioan Slavici tine conferinta Despre intelesul cuvantului.
1885-01-02 Ioan Slavici publica un nou articol programatic, Catre publicul roman, in care arata rolul care-i revenea Tribunei in crearea, peste munti, a unei miscari literare.
1885-02-03 Curtea cu juri din Sibiu judeca procesul sau de presa. Procesul i se intenteaza pentru un articol in care ia atitudine impotriva politicii discriminarii impuse de guvernele de la Budapesta pana si in judecatorii, institutii chemate sa imparta dreptatea. Este implicat in proces si Cornel Pop Pacurar, redactorul responsabil al Tribunei. In Rezolutia de acuzare se arata ca se facusera vinovati de "crima de agitatie impotriva statului". Slavici evoca, in aparare, viata sa si arata ca socotea ca o mare greseala sa impui altora convingerile politice si limba ta. Pronunta verdict de achitare. Ministrul de Justitie ungar dispune, cateva luni mai tarziu, desfiintarea Curtii cu Juri din Sibiu si transfera Tribunalului regesc din Cluj circumscriptiile sale judecatoresti.
1885-04-01 Participa ca deputat mirean ales in Cercul XII la Cluj, la lucrarile sinodului bisericii ortodoxe transilvanene, ce se tine la Sibiu.
1885-11-18 Tribunalul Ilfov Sectia I Civilo-corectionala pronunta sentinta de divort in procesul cu Ecaterina Szoke Magyarosy. Divortul se pronunta in favoarea scriitorului. Slavici convine sa-i plateasca fostei sotii lunar o pensiune alimentara.
1886-03-18 Are loc casatoria dintre Ioan Slavici si Eleonora Tanasescu.
1886-05-01 Au loc al doilea si al treilea proces de presa al Tribunei. Slavici este amendat cu 100 de florentini.
1886-05-01 Miron Romanul rosteste la lucrarile sinodului o cuvantare plina de amenintari la adresa opozitiei.
1886-05-04 Slavici renunta la mandatul de deputat si paraseste lucrarile. Evenimentul este fara precedent in istoria sinodului de la Sibiu.
1886-05-11 - 1886-05-12 Curtea cu juri din Cluj judeca al doilea si al treilea proces al ziarului Tribuna, intentat lui Ioan Slavici in calitatea sa de director al ziarului cat si lui Cornel Pop Pacurar, redactor responsabil. Procurorul aduce ca probe pasaje din articolele din Tribuna si ii faceau vinovati de "crima de agitatie". Ioan Slavici demonsteaza, in apararea sa, ca lupta pentru buna convietuire dintre popoare iar Cornel Pop Pacurar arata importanta drepturilor fiecarui popor de a-si dezvolta cultura nationala. Curtea cu juri da sentinta: Cornel Pop Pacurar 1 an de temnita la Nasaud, Ioan Slavici sa plateasca 100 florini amenda pentru "omiterea supravegherii" si plata a 41 florini cheltuieli de judecata.
1886-07-20 - 1886-07-28 Ioan Slavici combate propaganda catolica in Romania.
1886-11-01 In paginile Tirbunei, apare Pacala in satul lui. Poveste
1886-11-11 Se naste primul sau copil, Titu Liviu, la Sibiu. Nas de botez este Titu Maiorescu.
1886-11-26 Al patrulea proces de presa al Tribunei, Slavici este condamnat la 3 zile de inchisoare si 10 florini amenda, iar redactorul responsabil, Septimiu Albini, la 8 zile de inchisoare si 10 florini amenda. La aceste cheltuieli, se mai adaugat alti 40 de florini cheltuieli de judecata.
1886-11-30 Cercul Saliste il alege in reprezentanta comitetului Sibiu.
1887-01-08 Are loc botezul fiului sau, Titu Liviu. Nasi: Titu Maiorescu si fiica sa, Livia.
1887-05-01 La Sibiu, Slavici este ales secretar al Comitetului Central al Partidului National Roman. Este cea mai inalta functie obtinuta de Slavici in intreaga sa activitate politica. Conferinta hotaraste in plen sa se treaca la intocmirea unui Memorandum care sa fie inaintat Curtii imperiale din Viena si in care sa fie prezentate toate doleantele romanilor de sub stapanirea austro-ungara.
1887-09-01 - 1887-09-03 George Cosbuc reintra in redactia Tribunei, unde se ocupa de rubrica Cronica si raspunde si de partea literara.
1887-09-01 Chemat de Ioan Slavici, episod evocat in volumul Amintiri publicat in anul 1924, tanarul Gheorghe Cosbuc vine redactor la ziarul Tribuna.
1888-03-01 Premiera tragediei Gaspar Gratiani, la Teatrul National din Bucuresti, la care participa si Ioan Slavici.
1888-03-16 Ioan Slavici, Caragiale, Duiliu Zamfirescu si altii participa la intrunimea Junimii, tinuta acasa la Titu Maiorescu.
1888-04-25 Al cincilea proces de presa al ziarului Tribuna. Procurorul Alexandru Jeszensky cere condamnarea scriitorului. Curtea cu juri insa il condamna pentru "delict de agitatie" la 1 an de temnita de stat, 100 de florentini amenda si 23 de florini cheltuieli de judecata. Verdictul starneste antipatii iar Tribuna primeste zeci de mesaje de solidaritate pentru lupta pe care o dadea "un roman cu capul teafar si sanatos".
1888-05-01 Miron Romanul il suspenda din functia de protopop al Sibiului pe Simeon Popesu, tribunist marcant al opozitiei si avea darul de a intimida pe ceilalti membri ai clerului. Cu aceasta ocazie, Ioan Slavici publica in ziarul Tribuna mai multe documente prin care arata ca Miron Romanul administra averea bisericii in folosul sau. Publica si un articol intitulat Un cap bisericesc, in care ii creiona portretul moral al mitropolitului.
1888-06-14 Ioan Slavici pleaca la Vat, in Ungaria, sa-si inceapa anul de temnita. La conducerea Tribunei este numit Septimiu Albini.
1888-09-01 - 1888-10-01 Ioan Slavici publica in Tribuna studiul Articularea numelor proprii. Este de parere ca "autoritatea suprema in materie de limba romaneasca este poporul romanesc in al carui grai viu s-a plamadit limba romaneasca."
1888-11-01 - 1888-12-01 Ii apare in Tribuna memorialul Fapta omeneasca, scrisa in temnita din Vat, in care ofera informatii pretioase cu privire la familia sa, evoca anii de studentie si prietenia cu Mihai Eminescu, la Viena.
1889-01-19 Nasterea fiicei sale Lavinia Ioana- Iosefina, al doilea copil al scriitorului, la Vat. Ministerul de Justitie ii acorda o suspendare a pedepsei pentru 14 zile, cu interdictia de a parasi localitatea. Sotia sa avea permisiunea de a locui in localitatea Vat, pe timpul dteentiunii sotului ei.
1889-02-07 Primeste vizita lui Eugen Brote, cu care stabileste linia politica a Tribunei. Lucreaza la pregatirea pentru tipar a documentului Hurmuzachi.
1889-03-27 Curtea cu Juri din Cluj judeca al saselea proces al Tribunei si il condamna pe noul director, Septimiu Albini, la o luna de inchisoare si amenzi banesti sub acuzatia de "vatamare de onoare pe calea presei".
1889-05-01 Septimiu Albini isi face luna de temnita, in inchisoarea din Cluj. Slavici avea sa-i scrie colaboratorului sau " Mai rar se intampla ca doi oameni care au lucrat impreuna, sa-si trimita scrisori din doua temnite deosebite".
1889-06-15 Moartea bunului sau prieten, Mihai Eminescu. Tribuna avea sa noteze " Cea mai glorioasa intrupare a geniului romanesc si-a sfarsit viata de mizerii in modul cel mai trist. Cu el s-a stins cea mai mareata figura a literaturii romanesti".
1889-07-10 Ioan Slavici paraseste temnita din Vat si pleaca impreuna cu familia la Graefenberg.
1889-08-31 Ioan Slavici se intoarce la Sibiu si este primit cu mare entuziasm. Reia initiativa pentru intocmirea Memorandumului.
1889-12-01 Slavici solicita, printr-o scrisoare, sprijinul lui Titu Maiorescu sa-l poata trimite pe George Cosbuc la Bucuresti. "Eu sunt sigur ca e destul sa-l vedeti ca sa fiti de acord cu mine ca trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta ca talentul acesta sa ajunga la deplina lui desfasurare.
1890-02-25 Publica articolul Bancile noastre, in care este prezentat directorul Bancii Albina, Partenie Cosma. Sfatuieste invatatorii sa indemne taranii sa nu faca imprumuturi la banci.
1890-03-01 Se ingrijeste de publicarea documentului Hurmuzachi.
1890-03-01 Ioan Slavici publica studiul de pedagogie sociala Scolile noastre satesti. Localurile.
1890-03-03 Paraseste orasul Sibiu, dupa ce reusise sa transforme ziarul Tribuna intr-un ziar de lupta pentru infaptuirea idealurilor romanesti. Se intoarce la Bucuresti.
1890-03-22 Ioan Slavici candideaza la titlul de membru plin al Academiei la sectia literara, insa nu intruneste numarul necesar de voturi. Ioan Slaivici va ramane pana la moarte membru corespondent la Sectia istorica a Academiei.
1890-04-01 - 1894 Slavici este director de studii la Azilul Elena Doamna, avand un salariu de 500 lei.
1890-06-19 Se naste al treilea copil al scriitorului, Ion Marcel. Nas este profesorul Ion Manliu, un prieten apropiat al familiei Slavici.
1890-09-01 - 1894 Ioan Slavici este profesor de istorie la Azilul Elena Doamna.
1891-01-24 Ca raspuns la actiunile de deznationalizare intreprinse de oficialitatile austro-ungare in Transilvania, ia fiinta, la Bucuresti, Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor,care va avea sectii in toate orasele tarii, precum si in strainatate: la Paris, Berlin, Anvers. Ioan Slavici a avut o contributie deosebita la constituirea acestei Ligi.
1891-05-01 Ioan Slavici participa la Congresul Ligii culturale tinut la Bucuresti.
1891-09-19 Se naste Fulvia, al patrulea copil al familiei Slavici.
1891-10-01 Slavici scrie tratatul Istoria universala, manual pentru invatamantul secundar.
1892 Apare la Cartea romaneasca intaiul volum de Nuvele din seria de sase.
1892-01-21 Fosta sotie, Ecaterina Szoke Magyarosy ii intenteaza proces, pretinzand restituirea sumei de 18.590 lei inscrisa in Foaia de zestre din anul 1875.
1892-03-10 Ioan Slavici inainteaza cererea pentru dobandirea cetateniei romane.
1892-03-26 La Sibiu se semneaza Memorandumul romanilor din Transilvania si Ungaria, intocmit pe baza proiectului schitat de Slavici in 1887. Memorandumul se tiparete la Sibiu intr-un numar restrans de exemplare. Dus la Viena de o delegatie de trei sute de persoane, imparatul refuza sa primeasca delegatia romana, iar Memorandumul este tirmis guvernului la Budapesta, care intenteaza cunoscutul proces al memorandistilor, soldat cu intemnitarea principalilor semnatari. Actiunea Memorandumului si urmarile ei au influentat puternic opinia publica europeana in favoarea romanilor transilvaneni.
1892-04-29 D. Augustin Laurian citeste in Senat un raport pentru acordarea cetateniei romane domnului Ioan Slavici. Prezinta aportul adus de scriitor la tiparirea documentului Hurmuzaki si asupra activitatii sale literare si publicistice.
1892-05-20 Tribunalul judeca procesul si-l condamna pe Ioan Slavici la restituirea sumei reclamantei.
1892-09-29 Ioan Slavici face apel, iar Tribunalul Ilfov sectia a III-a Civili-corectionala respinge acestuia apelul. Sentinta ramane definitiva, iar Slavici este bun de plata.
1892-11-01 Ioan Slavici publica lucrarea Romanii din regatul ungar si politica maghiara.
1892-11-25 Comisia de indigenate a Senatului ii acorda cetatenia romana.
1892-12-13 - 1892-12-14 Publica in Tribuna articolul Pro amico. Un raspuns d-lui B.P.Hasdeu, in care ia apararea lui Eminescu: "Eminescu a fost primul dintre oamenii carora le e dat sa le vada toate la lumina mare, toate in dimensiunile mari, si binele si raul."
1893-03-22 Ioan Slavici concureaza la Premiul Nasturel al Academiei cu volumul Novele, dar este respins.
1893-07-04 Isi incepe colaborarea la Vointa nationala cu articolul in care prezinta situatia romanilor din Transilvania. Informeaza opinia publica asupra nedreptatilor care li se faceau motilor, iar acestia ii intocmesc lui Ioan Slavici un album in care se regaseau sute de semnaturi, in semn de recunostinta.
1893-09-25 Ioan Slavici participa la o manifestatie a studentimii bucurestene, impreuna cu alti reprezentanti ai presei.
1893-11-01 Ioan Slavici publica volumul Ardealul. Studiu istoric
1893-11-16 - 1894-04-24 Apare ziarul Corespondenta romana avandu-l pe Slavici drept redactor responsabil. Ioan Slavici milita pentru cauza nationala a romanilor din Transilvania, sprijinind actiunea memorandista.
1893-12-12 Publica in Corespondenta romana articolul Rase ori clase?
1893-12-16 Guvernul maghiar suspenda , prin sentinta judecatoreasca, ziarele Tribuna si Foaia poporului. Ioan Slavici pleaca de urgenta la Sibiu. Conservatorii fac mari presiuni asupra tribunistilor sa nu mai scoata cele doua publicatii si sa inceteze lupta impotriva stapanirii maghiare.
1894 Ioan Slavici publica romanul Mara, in foileton.
1894 - 1896 Impreuna cu George Cosbuc si Ion Luca Caragiale scoate la Bucuresti, revista Vatra.
1894 Articolul-program Vorba de acasa e scris de Ioan Slavici.
1894 In primele 24 de numere ale revistei Vatra, Ioan Slavici publica integral romanul Mara.
1894-01-16 Tribuna si Foaia poporului reapar. Ioan Slavici scrie cu aceasta ocazie articolul Revedere, in care reafirma principiile de lupta ale tribunistilor.
1894-05-01 Are loc Procesul Memorandistilor la care omul politic roman I. Ratiu rosteste memorabilele cuvinte: "Existenta unui popor nu se discuta, se afirma!". Doisprezece dintre memorandisti sunt condamnati la temnita grea.
1894-06-15 - 1908 Comisia Fundatiei Ioan Otetelisanu din cadrul Academiei il numeste director al Institutului Ioan Otetelisanu din Magurele, iar pe sotia sa, subdirectoare. Atat Ioan Slavici cat si sotia sa, aveau obligatia sa nu mai tina lectii la nici o alta scoala publica sau particulara. Familia Slavici se muta la Magurele, langa Bucuresti.
1894-08-01 - 1894-09-01 Slavici face o calatorie de studii in Germania, sa culeaga informatii asupra organizarii scolilor de fete din Romania. Intocmeste Proiectul de organizare a Institutului Ioan Otetelisanu, Programul de studii si Regulamentul de conducere interna.
1894-10-08 Se naste al cincilea copil al familiei Slavici, Elena.
1894-10-18 Institutul Ioan Otetelisanu isi inaugureaza activitatea. D.A.Sturdza va lua cuvantul din partea Academiei, iar Slavici va vorbi in numele conducerii institutiei.
1895 Ioan Slavici scoate la Onesti, volumul Tribuna si tribunistii.
1895-05-29 Curtea de Apel Sectia a III-a respinge recursul scriitorului in procesul cu fosta sotie, Ecaterina Szoke Magyarosy, pentru restituirea de avere. Conforma hotataraea Tribunalului din 29 septembrie 1892 si o investeste cu putere executorie.
1895-08-10 Congresul nationalitatilor tinut la Budapesta unde vor participa delegati romani, sarbi si slovaci si se stabileste un program comun de lupta impotriva stapanirii maghiare.
1896 Ioan Slavici publica al doilea volum de Novele, in care include si povestirea Comoara.
1897 Ii apare scrierea pedagogica Povete pentru buna crestere a copiilor.
1897-01-06 Incepe sa apara la Arad Tribuna poporului. Slavici este prin fondatori si va publica aici sute de articole. Acest ziar isi propunea sa stabileasca legaturi cu tara si cu nationalitatile oprimate din imperiu si sa vina in sprijinul maselor populare.
1897-01-22 Se naste Livia, mezina familiei Slavici, la Magurele.
1897-02-05 Inalta Curte de Casatie si Justitie respinge motivele de casare invocate de scriitor in procesul sau cu fosta sotie si il obliga la restituirea sumei de 18.593 lei. Slavici descrie scene din procesele sale civile in romanul Cel dn urma Armas.
1898-12-01 Are loc o ampla manifestatie la Siria.
1899-06-01 Delegati ai Ministerului Cultelor si Instructiunii, asista la Magurele, la examenul de sfarsit de an scolar. Lauda buna organizare si progresul la invatatura. De asemenea, raporteaza ca nu au vazut in tara si nici in strainatate " o instructiune mai interesanta, o instructiune aproape unica in felul ei".
1900 - 1900-03-01 Institutul Otetelisanu din Magurele trece prin grele incercari: bantuie o epidemie de "influenta" si se imbolnavesc atat fetele cat si patru din cei sase copii ai familiei Slavici. O eleva moare de meningita. Intr-o scrisoare trimisa unui prieten, Ioan Slavici mentioneaza ca in aceste luni imbatranise cu cativa ani.
1900 Ii apare ampla nuvela Vatra parasita.
1901 Activitatea sa publicistica intregistreaza o intrerupere. Se concentreaza pe romanul Din batrani.
1901-12-01 Apare revista Semanatorul.
1902-04-01 - 1902-05-01 Vinde lui Teodor Slavici , din Siria, pamantul ramas de la parinti. Primeste putin insa tine ca "averea sa ramana in familie".
1902-04-09 Slavici isi incepe colaborarea la ziarul Apararea nationala, sub conducerea lui B.P.Hasdeu. Critica sever purtatorii de capital care adunau, "in mainile lor, roadele muncii savarsite de altii".
1902-06-15 Apare romanul istoric Din batrani, volumul I.
1902-09-01 - 1902-10-01 Ioan Slavici face investitii in stabilimentul balnear de la Busteni, unde cumpara teren si trece la amenajarea de puturi cu ajutorul carora sa capteze apa gazoasa. Intra, inca de pe acum, in mari incurcaturi financiare.
1903-03-26 Academia Romana ii acorda premiul Ion Heliade-Radulescu pentru romanul Din batrani. Hotararea Academiei de a acorda premiul lui Ioan Slavici starneste mari nemultumiri. Duiliu Zamfirescu, caruia i se respinsese de la premiu romanul In razboi, il ataca pe Slavici in articolul Literatura romaneasca si scriitorii transilvaneni.
1903-06-04 Lui Ioan Slavici i se acorda medalia "Bene merenti" clasa I pentru scrieri literare.
1903-10-01 - 1903-11-01 Publica in Convorbiri literare scrierea memorialistica Serbarea de la Putna, in care prezinta, intr-un cadru larg, rolul lui Eminescu in lupta politica a studentimii romane din Viena.
1904-04-28 Raspunde atacurilor lui Duiliu Zamfirescu in doua articole publicate in Revista idealista: Literatura "romaneasca" si D-lui Duiliu Zamfirescu. "Nu e Romania numai a moldovenilor si a muntenilor, ci a tuturor romanilor, caci ea nu e numai functiune politica, ci centru de viata culturala al celui mai insemnat popor din Orientul Europei".
1904-09-03 Grigore Tocilescu prezinta Academiei un raport asupra institutului Ioan Otetelisanu din Magurele. Descrie organizarea institutului si aduce laude scriitorului pentru munca sa.
1905-04-10 - 1905-04-17 Publica in revista Samanatorului, fragmente din romanul Din batrani - Manea, la care lucra.
1906 Ioan Slavici publica partea a II-a a romanului istoric Din batrani si romanul Mara.
1906-06-06 Are loc la Bucuresti, inaugurarea Expozitiei generale romane 1906. Institutul Ioan Otetelisanu participa cu obiecte facute de eleve si obtine medalia de aur precum si alte distinctii. Pentru ca participarea la expozitie s-a facut cu incalcarea dispozitiilor lui D.A.Sturdza si Ioan Slavici e tras la raspundere.
1906-12-16 Incepe publicarea romanului Corbeiu, in ziarul Tribuna.
1907-02-01 Conflictul cu conducerea Academiei se agraveaza. D.A.Sturdza prezinta un raport in care denunta nepriceperea lui Slavici in administrare, facand aluzii in legatura cu folosirea incorecta a fondurilor.
1907-03-01 Izbucnirea rascoalelor taranesti. Ioan Slavici este in mijlocul satenilor. Scrie cu aceasta ocazie articolul Razvratirea din Romania, in care explica ridicarea taranimii prin conditii social-politice.
1907-05-01 Calatoreste in Elvetia, la Fribourg, un de afla la studii fiul sau, Titu Liviu.
1907-08-05 - 1907-08-09 Consfatuirea de la Gaiceana. Publica articolul Ca socialismul care reflecta schimbarile in orientarea sa politica.
1908 Ioan Slavici isi reediteaza nuvelistica in doua volume intitulate Novele I si II. Publica in volum cele mai valoroase povesti ale sale: Zana Zorilor, Florita din codru, Ileana cea sireata, Doi feti cu stea in frunte, Pacala in satul lui, Petrea-Prostul, Limir imparat.
1908-06-27 Academia hotaraste sa ceara demisia familiei Slavici din posturile pe care le ocupau la Magurele.
1908-07-01 Familia Slavici paraseste Magurele si revin la Bucuresti.
1908-12-01 - 1909-02-01 Ii apare romanul Din doua lumi.
1908-12-13 Incepe sa apara, la Bucuresti, sub conducerea lui Ioan Slavici ziarul Minerva.
1909-03-01 Participa la serbarea Ligii Culturale, impreuna cu Ion Luca Caragiale si Barbu Stefanescu Delavrancea.
1909-06-15 Comemorarea a doua decenii, de la moartea lui Mihai Eminescu. Se organizeaza manifestatii la Bucuresti, Galati, Botosani, Iasi, Slatina. Ioan Slavici tine o cuvantare la mormantul poetului in care elogiaza personalitatea sa si pentru faptul ca a aratat generatiei sale "caile ce duc la marirea nationala".
1909-09-03 Se constituie Societatea Scriitorilor Romani cu Mihail Sadoveanu, presedinte. Este ales si Ioan Slavici ca membru .
1909-10-04 Sarbatorirea centenarului nasterii lui Andrei Saguna. La Adunarea de la Bucuresti vorbesc Nicolae Iorga si Ioan Slavici, care tine o cuvantare "plina de cel mai cald patriotism".
1909-10-30 Cotidianul Minerva anunta alegerea lui Ioan Slavici, impreuna cu Constantin Radulescu-Motru si Nicolae Gane ca membri ai Societatea Scriitorilor Romani.
1909-11-15 Apare revista Apararea sanatatii, la Bucuresti. Ioan Slavici apare printre colaboratori.
1909-11-15 Incepe sa apara Minerva literara si ilustrata, saptamanal cultural la care colaboreaza si Ioan Slavici, alaturi de Mihail Sadoveanu, Simitrie Anghel, Stefan Octavian Iosif, Emil Garleanu.
1909-12-12 Moare nepotul sau, Ioan Russu-Sirianu, cunoscut ziarist in Bucuresti.
1910 Ioan Slavici publica volumul Romanii din Ardeal, precum si trei manuale pedagogice: Educatiunea nationala, Educatiunea fizica, Educatiunea morala.
1910-03-10 Moare Carol Lueger, primarul Vienei. Ioan Slavici deplange moartea acestuia, "marele protector si prieten al romanilor".
1910-04-16 Raspunde la ancheta Luceafarului cu privire la poporanism. Insista asupra legaturii ce trebuie sa existe intre scriitor si "masele mari ale poporului".
1910-04-22 Vorbeste scriitorilor romani de la Unviersitatea din Budapesta despre contributia Transilvaniei la propasirea culturii in Romania. Sta la Budapesta pana la sfarsitul lunii mai.
1910-07-01 Cheltuielile cu intretinerea stabilimentului balnear de la Busteni sint in crestere si adreseaza apeluri disperate prietenilor sa-i plateasca politele la banca din Arad.
1910-09-01 Ioan Slavici se angajeaza la Scoala evanghelica din Bucuresti, ca invatator superior. Preda limba romana si geografia.
1910-10-24 Ioan Slavici se angajeaza si la Scoala superioara de fete. Preda aici limba romana la clasele VIII-X. Suplimentar, tine si ore de geografia si istoria romanilor.
1911 Ii apare volumul Romanii de peste Carpati.
1911-02-01 Publica brosura Zbuciumari politice la romanii din Ungaria, in care explica infrangerea Partidului national roman la alegerile din 1910 prin neintelegerile dintre fruntasii politici.
1911-12-01 Ioan Slavici publica nuvela Sac si petec.
1911-12-22 Semneaza Actul de invoiala impreuna cu E. Brote, V. Mangra si A. Vlaicu, prin care se angajeaza sa sustina ziarul Desteptarea din Brasov.
1912-04-15 Procesul la Tribunalul Arad cu Roman Ciorogariu. Il actioneaza in judecata pe Ioan Slavici pentru neplata datoriei la Banca Victoria din Arad.
1912-06-16 Are loc casatoria Laviniei Ioana Iosefina cu Grigore Gheorghiu. Gheorghiu avea o mosie la Panciu unde Slavici isi va petrece verile. Din pacate, casatoria acestora se va incheia in 25 februarie 1928.
1912-06-22 Moare la Berlin Ion Luca Caragiale. Ioan Slavici ii scrie necrologul "Un om mare".
1913 Comitetul de redactie al Buletinului armatei si marinei se reorganizeaza. Slavici este numit secretar literar.
1913-05-26 - 1913-07-16 Ioan Slavici participa la mai multe sedinte spiritiste si comunica impresiile sale in revista Convorbiri spiritiste. Este de parere ca prin "asemenea experiente nu se putea intemeia o stiinta in adevaratul inteles".
1913-11-01 Conflict cu autoritatile militare superioare ca urmare a orientarii Buletinului armatei si marinei. Ion Slavici la conducerea ei insa nu are posibilitatile materiale sa o sustina. Isi sisteaza aparitia o luna mai tarziu.
1914 Ioan Slavici publica Gramatica limbii romane. Partea I. Etimologia (Morfologia)
1914-07-31 Slavici este redactor responsabil al ziarului Ziua, cu o atitudine filogermana, in care militeaza pentru neutralitatea Romaniei in timpul razboiului.
1914-09-01 - 1914-10-01 Campanie a presei romanesti impotriva lui Ioan Slavici, pe care il invinuiesc de tradare a intereselor nationale.
1915-03-01 Ioan Slavici initiaza un sondaj pe tema Ce crede poporul despre razboiul european, iar raspunsurile le publica intr-un articol in ziarul Ziua dar si intr-o brosura, Vox populi. Slavici se declara aparator al neutralitatii tarii.
1915-05-01 Au loc manifestatii muncitoresti in Bucuresti dar si in alte orase pentru mentinerea neutralitatii tarii. Aceste manifestatii sunt inabusite de guvern. Slavici protesteaza in Ziua:"nimeni nu avea dreptul sa se indoiasca de patriotismul clasei muncitoare, aci constiinta acesteia se identifica cu insasi vointa poporului".
1915-06-28 Critica sever politica stapanirii austro-ungare fata de nationalitatile oprimate din imperiu. Patronii ziarului Ziua ii cer sa influenteze guvernul roman, prin intermediul ziarului, ca sa permita trecerea prin tara a armamentului german pentru Turcia. Ioan Slavici refuza.
1915-07-01 - 1915-08-01 Au loc discutii la Societatea Scriitorilor Romani, cu privire la excluderea lui Ioan Slavici.
1915-07-13 Concedierea de la conducerea ziarului Ziua. Patronii se conving ca Slavici era inaccesibil acestei politici.
1916-08-27 Romania intra in razboi, de partea Antantei. Slavici, care se afla la Panciu, se reintoarce la Bucuresti de urgenta.
1916-08-28 Politia il aresteaza si-l conduce sub escorta la Prefectura sa dea "oarecare informatiuni", insa este eliberat.
1916-09-01 - 1916-11-01 Ioan Slavici are domiciliu fortat la Domnesti si la Hotelul Luvru. Este anchetat de organele Sigurantei pentru brosura Vox populi.
1916-12-12 Ioan Slavici este redactor principal la Gazeta Bucurestilor, pus de catre nemti, unde supraveghea versiunea in limba romana a ziarului nemtesc.
1917-03-15 Publica articolul Dezorganizarea armatei romane in Gazeta Bucurestilor, in care ii invinovateste pe cei cu pozitii precumpanitoare pentru propagarea coruptiei pana si in armata.
1917-03-18 Publica articolul Nesatiul englezesc, in care denunta politica imperialista britanica.
1917-04-04 Saluta in articolul Rusia cea noua, Revolutia din Rusia si declara ca romanii nu puteau sa fie dusmani ai celor care cautau sa inlature stapanirea aspra si nedrepta.
1917-09-17 Ioan Slavici isi intrerupe colaborarea la Gazeta Bucurestiului.
1917-09-27 Un grup de scriitori si artisti scot la Bucuresti, ziarul Scena, cu aparitie zilnica. Slavici colaboreaza aici cu amintiri.
1918-03-30 Slavici isi incepe colaborarea la Biblioteca copiilor si a tinerimei, publicatie saptamanala ilustrata, unde publica povestiri pentru copii
1918-05-09 George Cosbuc este inmormantat la Bucuresti, in Cimitirul Bellu. Are o inmormantare simpla, cu asistenta putina. Vor tine cuvantari: I. Bogdan si Gala Galaction. Slavici insoteste sicriul poetului.
1918-07-21 - 1918-08-05 Slavici isi reia activitatea la Gazeta Bucurestilor. In paginile acestui ziar apar ultimele articole politice: Vrajmasii milenari, Carturarii satelor si Vremuri grele. Slavici insista asupra organizarii viitoare a statului roman si arata ca la baza lui trebuie sa stea munca si buna gospodarire.
1919-01-18 La incheierea pacii si intoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand si a guvernului, Slavici si alti redactori de la Gazeta Bucurestilor sunt condamnati la 5 ani inchisoare pentru atitudinea politica din timpul razboiului. Ioan Slavici este inchis la Inchisoarea Vacaresti. Descrie conditiile grele si iadul de aici in memorialul Inchisorile mele.
1919-02-22 Curtea Martiala a Corpului II armata incepe judecarea procesului ziaristilor. Sunt adusi pe banca acuzarii, din arest: Ioan Slavici, D. Ksrnabatt, S. Grossmann, Dem. Teodorescu, Tudor Arghezi, A. Camburopol si altii. Ioan Slavici este aparat de Em. Socor si N.D.Cocea; Slavici insusi face un contrarechizitoriu in care pune in lumina proasta pregatirea intelectuala a comisarului regal.
1919-03-01 Curtea Martiala pronunta sentinta de condamare: D. Karnabatt si S. Grossmann primesc cate 10 ani de temnita; Ioan Slavici, Tudor Arghezi si Dem. Teodorescu cate 5 ani de temnita.
1919-06-14 Are loc casatoria Fulviei cu Scarlat Struteanu, profesor si critic literar. Un agent al Sigurantei statului il insoteste pe IOan Slavici acasa, la biserica si la restaurant.
1919-10-13 Detinutii politici de la Vacaresti manifesta impotriva regimului la care erau supusi. Direcotrul inchisorii este destituit.
1919-12-12 Gala Galaction scrie articolul Slavici sta la manastire, in care cere punerea in libertate a scriitorului. "Slavici a avut nenorocirea sa nu poata, la batranete, sa zica altfel decat ce a zis in tinerete si in floarea varstei".
1919-12-22 Ministerul de Justitie, primul procuror si directorul genera al penitenciarelor viziteaza inchisoarea Vacaresti. Cer ziaristilor sa intocmeasca cerere de gratiere, insa Slavici refuza.
1919-12-22 Ioan Slaivci incepe colaborarea la Adevarul literar si artistic.
1919-12-22 Ioan Slavici publica romanul Din doua lumi.
1919-12-29 Ziaristii intemnitati la Vacaresti sunt pusi in libertate.
1920-01-24 Casatoria lui Ion Marcel cu Eufremia Georgescu. Acestia vor avea un baiat, Dan. Insa casatoria lor se desface sapte ani mai tarziu, la 3 decembrie 1927.
1920-04-02 Societatea Scriitorilor Romani discuta despre excluderea mai multor colaboratori, printre care: Ioan Slavici, Gala Galaction, George Toparceanu, D.D.Patrascanu, C. Stere. Tudor Arghezi adreseaza o scrisoare deschisa ziarului Izbanda in care contesta dreptul unor membri ai Societatoo Scriitorilor Romani de a cenzura opiniile confratilor lor. Anunta apropiata infiintare a Sindicatului ziaristilor, care sa se ocupe de interesele membrilor sai.
1920-06-01 Apare la Iasi primul numar al revistei Umanitatea. Vor colabora: Tudor Arghezi, Gala Galaction, T. Vianu. Ioan Slavici publica nuvela Pascal, saracul si articolul Umanitarism rational.
Ultimii ani
1921 Publica volumul memorialistic Inchisorile mele, in care isi justifica activitatea sa din Ardeal si Romania.
1921 Ioan Slavici isi reediteaza Povestile, volumul I.
1922-11-30 Revista copiilor si a tinerimii incepe publicarea naratiuniii istorice Vantura-Tara, insotita de numeroase ilustratii.
1923 Editeaza romanul Cel din urma Armas.
1923 Ii apare volumul Povesti Ii, cu basme si povesti incluse pentru prima data in volum.
1923-03-07 - 1923-04-09 Colaboreaza la ziarul Timpul cu cateva articole politice, in care critica "clasele exploatatoare pentru excesul de trebuinte".
1923-11-01 Apare publicatia Omul liber, la care colaboreaza oameni de stinta dar si numerosi scriitori. Ioan Slavici publica articolul Robia omului, in care cauta sa explice cauzele relelor din societate.
1924 Apare volumul Amintiri, pretioase memorii despre Eminescu, Creanga, Cosbuc, Maiorescu.
1924-04-25 - 1924-04-30 Incepe sa publice in Adevarul literar si artistic romanul Din pacat in pacat.
Sfarsitul
1925-04-25 - 1925-04-30 Ioan Slavici pleaca la Crucea de Jos, la Panciu, la via ginerelui sau Grigore Gheorghiu. Pregateste textul pentru tipar al romanului Din pacat in pacat.
1925-06-01 Campania de presa desfasurata mai multe luni, sa i se acorde Premiul national pentru proza este sortita esecului. Premiul este acordat lui Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti.
1925-08-17 Se stinge din viata Ioan Slavici, la Crucea de Jos, in casa ginerelui sau. Era ora 18.30. Este inmormantat la schitul Brazi (Panciu). Sunt prezenti la inmormantare: Gala Galaction, Liviu Rebreanu si M. Sorbul. Gala Galaction va fi cel care va rosti cuvantul de ramas bun: "Il vedem deasupra noastra mare in literatura, furntas al condeiului, premergator si explorator al frumusetilor graiului si al sufletului poporului nostru. Il vedem deasupra noastra - printre nouri si printre culmi, care se numesc Eminescu, Alecsandri, Maiorescu, Cosbuc, Caragiale."
1925-11-01 - 1925-12-01 In semn de omagiu, i se publica in Adevarul literar si artistic romanul Din pacat in pacat ( neaparut in volum).
